Toate persoanele care locuiesc într-un municipiu îşi asumă condiţia de concetăţean sau concetăţeană, fapt care implică o serie de drepturi şi de obligaţii faţă de restul populaţiei. Ne referim la obiceiuri şi norme care ne permit o mai bună calitate a vieţii bazată pe buna convieţuire între persoane şi pe o coeziune socială.
Convieţuirea (convivència) între concetăţeni este bazată pe valori cum ar fi solidaritatea, respectul, responsabilitatea reciprocă şi cooperarea. Exerciţiul
acestor valori favorizează simţul aparteneţei la comunitate şi considerarea
ca membru a acesteia. La fel există şi spriritul civic (civisme), care poate fi înţeles ca totalitatea calităţilor (atitudini şi comportări) care permit cetăţenilor şi cetăţenelor să trăiască în comunitate, respectând şi acceptând întotdeauna regulile jocului democraţiei şi drepturile fundamentale. Exerciţiul convieţuirii şi spiritul civic corespund ansamblului de persoane care trăiesc într-o localitate şi aşa cum a afirmat Zygmund Barman:”Nu poate exista o comunitate fără un simţ şi o practică a responsabilităţii”.
Dat fiind faptul că fiecare societate stabileşte propriul său cadru de relaţii sociale, în acest capitol expunem normele catalane ce reglementează convieţuirea orăşenească împărţită în incinte, începând cu comunităţile de vecini şi până la respectul pentru mediul înconjurător, trecând prin spaţiile publice.
Aşadar, viaţa în societate implică o serie de drepturi şi datorii.
Cunoaşterea şi practicarea lor ne vor ajuta să ne socializăm şi să trăim cu
restul colocatarilor şi de fapt, să îmbunătăţim calitatea vieţii tuturor.
Este foarte important să transmitem copiilor regulile de bază ale “bunei convieţuiri între persoane”, pentru a garanta convieţuirea de astazi si de mâine. Mamele si taţii sunt responsabili de actul copiilor şi de aceea trebuie să dăm un bun exemplu şi să fim atenţi la atitudinea si acţiunile noastre atât în casă cât şi în spaţiile publice.